Introspecție
O ceremonie susținută cu multă simplitate.
Introspecția personală înseamnă să mă trezesc dimineața și, în primul rând, să mă întâlnesc pe mine însămi. Să iau o pauză, să mă privesc în ochi și să mă întreb: Ce fac? Cum mă simt?
Înseamnă să fiu aici și acum, în totalitate prezent/ ă, alert/ ă, cu simțurile pregătite la maxim, să primească orice stimul, să colecteze date din interior și din exterior, să le analizez atât eu pe ele, cât și ele pe mine. Să pun întrebări, să descopăr emoții, să câștig claritate, înțelegere și chiar cunoaștere.
Aceasta este o întâlnire neașteptată cu umanitatea, căutând contactul vizual, căutând adevărul, înțelegând că lucrurile pe care nu le înțelegem nu sunt neapărat greșite, ci că sunt în afara perspectivei noastre. Introspecția personală înseamnă încercarea de a-ți extinde perspectiva, de a găsi noi puncte de vedere, de a te apropia sau de a te depărta, de a te extinde, de a sta în vârful picioarelor sau de a te roti, orice e nevoie pentru a privi lucrurile din alte unghiuri.
Introspecția personală este un dans, este mișcare, este ceea ce ne face să ne simțim în viață, conectați, interesanți, să ne dezvoltăm și să evoluăm. Introspecția personală este un studiu permanent, prezent oriunde, oricând, în orice; este de ce-ul și cum-ul, este pasiunea reală și arzătoare care ne ghidează viața.
Testimoniale